Vindecare prin credinta

Talita Kumi – mic tratat de taumaturgie

Motto: Vrăjmasul cel mai de pre urmă moartea se va surpa. (1Corintieni 15:26)

In Evanghelii apar patru invieri ale mortilor. Fiecare functioneaza diferit, iar ordinea lor  „cronologica”, motivatia si frecventa in Evanghelii nu sint intimplatoare.

  • Invierea tinarului din Nain – pentru dragostea altora fata de mort 1 – apare doar in Luca 7:11-17;
  • Invierea fetei lui Iair – pentru credinta altora2 – apare in toate Evangheliile sinoptice, respectiv Matei (9:18–26), Marcu (5:21–43) și Luca (8:40–56);
  • Invierea lui Lazar – pentru dragostea lui Dumnezeu fata de om 3 – apare doar in Ioan 11:1-46;
  • Invierea Domnului (in toate cele 4 evanghelii).

Motorul invierii il urmeaza indeaproape pe cel al vindecarii, iar cronologia urmeaza gradual importanta lucrarii. Daca sufletul este nemuritor, ce este deci moartea trupului alta decit urmarea unei boli, de aceasta data datorata absentei sufletului? Lipsa din trup a sufletului duce la imposibilitatea vindecarii, pe cind revenirea in trup a sufletului, duce la vindecarea si chiar reconstituirea trupului, asa cum se intimpla cu Lazar.

Absenta se vindeca prin prezenta, deci invierea mortilor se realizeaza exclusiv prin interventia divina, in ordinea de mai sus, astfel:

  • readucerea sufletului in trup4 – greu de diferentiat pentru martori de o vindecare, de aceea apare doar in Evanghelia dupa Luca, scrisa din perspectiva vindecatorului;
  • aducerea unui nou suflet in trup5 – apare in toate Evangheliile sinoptice, nu datorita usurintei sau frecventei, ci pentru ca a cere invierea prin credinta este calea aflata la indemina tuturor credinciosilor, adunati in Biserica in numele Domnului („Ca unde sunt doi sau trei adunati intru Numele meu, acolo sunt in mijlocul lor.” Matei 18:20)
  • re-intrupare completa, sufletul lui Lazar fiind readus intr-un trup in curs de descompunere, aflat de patru zile in mormint, care este reconstituit cu aceasta ocazie – apare doar in Ioan, evanghelia mistica, pentru ca e vorba totodata de un episod profetic – dupa invierea omului iubit de Fiu, va urma invierea Fiului iubit de Dumnezeu.

Ar mai fi o varianta – punerea sufletului intr-un alt trup, dar oare de ce nu este in Evanghelii? Pentru ca este in alta parte:

Ca de vreme ce prin om s-a facut moartea, prin om si invierea mortilor.  Ca precum intru Adam toti mor, asa intru Hristos toti vor invia.(1Corintieni 15:21-28)

Ci va zice cineva: Cum se vor scula mortii si cu ce trup vor veni ? Nebune, tu ce sameni, nu inviaza, de nu va muri.  Si ce sameni, nu trupul carele va sa se faca sameni, ci numai grauntul gol, de se intimplă de griu, sau de altceva din celelalte. Iar Dumnezeu ii dă lui trup, precum voieste, si fiestecaruia din seminte trupul ei.”(1Corintieni 15:36-38)

Reiese de aici ca sufletul vesnic viu („grauntul„), la inviere, va fi pus intr-un nou trup, dat de Dumnezeu, pentru ca trupul vechi a putrezit deja – „pamint esti si in pamint te vei intoarce” (Geneza 3:19), ceea ce este referitor, evident, doar la trupul facut („intru Adam toti mor”) si nu la sufletul nascut („intru Hristos toti vor invia”). De altfel, de fiecare data cind invie pe cineva, Iisus spune ca nu este mort, doar adormit. Sufletul, deci, la iesirea din trup, „adoarme” in asteptarea Judecatii.

De aceea, taumaturgia biblica reprezinta unul din temeiurile fundamentale ale ritualurilor ce compun cultul mortilor la crestinii ortodocsi. Deoarece  urmasii nu pot cunoaste starea in care se afla sufletul mortului, din punctul de vedere al Judecatii de Apoi, atit ritualurile traditionale cit si slujbele bisericesti sint destinate sa dovedeasca in public cel putin unul din motivele de reinviere, de aceasta data fiind vorba despre invierea sufletului in trup la Parusie: bocetele si alaiul – dragostea familiei si a celor apropiati, slujba religioasa de inmormintare si pomelnicele – rugaciunea colectiva, deci solicitarea invierii in numele credintei adunarii credinciosilor, necrologul si pomenile – „dreptatea” mortului in fata Domnului, pentru a-l arata vrednic de dragostea acestuia, aruncarea cu oua si vin pe morminte dupa slujba de Paste  – indicarea sufletului ca parte din insusi Duhul Sfint.

Uneori, mai are loc si cite o revenire inainte de putrezirea trupului, pe care medicii n-o pot explica… Oare degeaba tineti mortul pe masa 3 zile in cosciug, fara capac?

Privind la cele de mai sus, trebuie sa va bucurati de astfel de invieri – ele nu dovedesc ca mortul a fost „drept”, ba chiar dimpotriva, dar daca dragostea familiei si prietenilor l-a readus in trup, inseamna ca a primit o sansa in plus de a se spala de pacate inainte de Judecata. Si nu doar el, ci si cei in care pilda sa da roade. Asa se justifica si numeroasele cazuri de bolnavi aflati in moarte clinica si resuscitati care simt un impuls irezistibil de a-si schimba viata, cazuri despre care exista o bogata literatura stiintifica, incepind cu Viata dupa viata a Dr. Raymond Moody.

Invierea lui Hristos este un subiect mult mai complex, o taina adinca, asupra careia nici nu ne-am putea apleca daca nu am fi introdusi pas cu pas in ea, cu ajutorul evenimentelor anterioare si chiar si asa, abia indraznim sa o atingem cu degetul. Este aceasta o inviere (Divinitatea locuitoare in trup readuce trupul la viata), o renastere (din Dumnezeu si Cuvint, precum Nasterea Luminii = a lumii, dar si Nasterea lui Iisus, la Nastere existind in naratiune, ca si in cazul Invierii, un interval intre anuntare=creatie in transcendenta si realizare=materializare, datorat conditionarii mintii umane de a intelege „evenimente” doar desfasurindu-le pe o axa temporala), o re-intrupare/re-innoire (apostolii l-au vazut pe Iisus inviat, dar nu l-au recunoscut de prima data), toate la un loc, sau mult mai mult decit atit?

Care este impactul actiunilor Fiului asupra Omului? Sint oare cele patru moduri de lucru diferite in esenta lor, sau doar privite din puncte de vedere diferite? Iar daca sufletul este Duh traitor in trup, precum Fiul este Dumnezeu intrupat, mai avem oare nevoie de alte garantii pentru nemurire, altele decit nemurirea Duhului insusi, care ne-a fost aratata prin Invierea Fiului?

Daca in toate variantele de inviere a oamenilor morti este nevoie de interventia divina pentru a-i readuce la viata, cit de mult mai presus este puterea lui Dumnezeu care s-a inviat pe Sine insusi, in persoana Fiului! Cit de mult peste Nastere este Invierea! Si cit de infricosatoare trebuie sa apara celor care pacatuiesc impotriva Duhului Sfint!

Intru Hristos toti vor invia! Iar Hristos spune „Eu sint Lumina lumii; cela ce urmeaza Mie nu va umbla intru intuneric, ci va avea lumina vieţii. „(Ioan 8:12).  Ei, pai daca trupul cel intru Adam se va intoarce in tarina, iar Hristos este Lumina, haideti sa visam putin… daca iubiti destul si aveti si credinta, cum v-ar place sa deveniti luminosi?

Paste fericit!


Note:

1. fiu unul nascut al maicii sale, si aceea era vaduva, si (era) norod mult cu dinsa din cetate. Si vazind-o pre dinsa Domnul, i s-a făcut mila de ea(…)(Luca 7:12-13) – norodul insotitor are si rol de martor, chezas pentru mama si/sau mort.

2. Iar Iisus auzind, a raspuns lui, graind: Nu te teme; crede numai si se va mintui. (Luca 8:50) Nu intimplator este intercalata in naratiune femeia care, datorita propriei sale credinte, se vindeca doar atingindu-i haina lui Iisus. Si mai explicit apare in Matei 9:18: iata un boier oarecare venind, s-a inchinat lui zicind: Ca fiica mea acum a murit, ci venind pune mina ta preste dinsa, si va invia.

3. Si iubea Iisus pre Marta, si pre sora ei, si pre Lazăr.(Ioan 11:5) Si mai departe: Si a lacramat Iisus.  Deci ziceau Iudeii: Iata cum il iubea pre el. (Ioan 11:35-36)

4. Si apropiindu-se s-a atins de pat, (iar cei ce il duceau, au statut), si a zis: Tinarule, tie graiesc, scoala-te. Si a sezut drept mortul si a inceput a grai. (Luca 11:14-15) Nu a fost nevoie de o interventie asupra trupului, ci doar a fost rechemat sufletul, dialogul inainte si dupa inviere desfasurind-se in limba vorbita in mod curent in comunitate. Iar ceea ce este esential si nu este evident, este ca sufletul L-a ascultat, pentru ca, desi nu putea vedea cu ochii trupului, a vazut cine este cu adevarat persoana care i se adreseaza.

5. Asupra acestui fragment trebuie sa ne aplecam cu multa atentie si delicatete, fiind extrem de criptic. Si apucind pre fecioara de mină, i-a zis ei: Talita kumi; ce se tilcuieste: Fecioara, (tie zic) scoala-te! Si indata si s-a sculat fecioara, si umbla, ca era de doisprezece ani. Si s-au spaimintat cu spaima mare.  Si le-a poruncit lor mult, ca nimeni sa nu stie aceasta; si a zis, sa dea ei sa manince. (Marcu 5:41-43) Desi variantele sint putin diferite de la o Evanghelie la alta, elementele principale se regasesc peste tot. Deosebirile fata de invierea anterioara sint majore. Aceasta inviere se petrece in taina, insa cu martori, precum Euharistia se petrece in taina altarului, dar in prezenta tuturor credinciosilor. Iisus intra in contact cu trupul, luindu-l de mina, apoi vorbeste sufletului, iar acesta se scoala in trup, insa nu vorbeste, iar Iisus cere familiei sa-i dea sa manince.  Talita Kumi e spus in aramaica, in mijlocul unui text in greaca, fiind practic echivalentul folosirii limbii primordiale printre oamenii post-Babel. Dar oare ce Duh ar mai putea intelege limba primordiala, in afara Duhului Sfint? Ce alt Duh ar putea trece in trup prin mina lui Iisus, decit al Lui insusi? Privind din perspectiva crestina si avind in vedere Taina Euharistiei, ce alt rol ar avea mincarea decit conectarea sufletului cu trupul? Cine altul ar putea performa o astfel de inviere, in afara Celui care l-a adus la viata pe Adam? Este sau nu important ca trupul inviat este al unei fecioare? Inseamna aceasta doar „fara de pacat”, capabil deci de a primi Duhul Sfint, sau este si o referire indirecta la Maica Domnului, care, fiind fara de pacat, a primit Duhul Sfint?

Postul II – vindecarea

Am mentionat mai devreme curentele vegane si vegetariene, de origine non-religioasa si argumentele pe care se intemeiaza1. Iata citeva dintre aceste argumente:

  • „carnea ne face rau”, „biologia omului nu este destinata consumului de produse animale” – pentru oricine a studiat anatomia omului macar la nivelul clasei a XII-a, este o afirmatie evident falsa;
  •  „este dezgustator si criminal sa omorim animalele” – crestinul nu omoara animalele din placere, ci le sacrifica, iar pestele i-a fost dat ca hrana direct din mina lui Hristos, drept pentru care nici carnea lor nu-i dauneaza;  argumentul in sine nu sta in picioare cind e vorba de lactate;
  •  „animalele au de suferit pentru ca le crestem in scopul consumului” – au contraire, multe specii domesticite au supravietuit si evoluat doar pe linga om;
  •  „alimentele de origine vegetala aduc toti nutrientii necesari vietii si nu mai avem nevoie de carne” – presupunind ca am reusi sa punem laolata la fiecare masa un numar suficient de mare de proteine vegetale diverse, in asa fel incit sa completam toti aminoacizii esentiali, un lucru extrem de greu de realizat in conditiile in care mincarea trebuie sa fie si comestibila si nu trebuie s-o supraincarcam in compensare cu zaharuri, tot n-am putea sa acoperim intreg spectrul mineralelor si vitaminelor pe care le obtinem dintr-un singur ou.

In fapt, acest tip de alimentatie nu poate fi confundata cu postul nici macar prin retete. In special curentele vegane nu renunta definitiv la deliciile animale, ci nascocesc tot felul de falsuri artizanale sau industriale pentru a pacali simturile: texturate din soia, lapte de soia , cascaval vegetal, pate vegetal, maioneza fara ou, etc. Cititi lista ingredientelor, cautati tehnologia de fabricatie si veti constata cu stupoare ca aceste produse sint mult mai periculoase pentru sanatate decit orice fripturica sau brinzica, datorita prelucrarii chimice avansate si aditivilor de sinteza sau dovedit toxici pe termen lung. 2

Revenind la post, intreaga lista de argumente de mai sus nu are relevanta pentru crestin3. Crestinul nu se ghideaza dupa biologie, ci dupa Cuvint. Pentru el, postul nu inseamna doar abtinerea de la carne. Inseamna eliminarea voluntara a unor alimente care l-ar putea slabi spiritual – stomacul satul nefiind pregatit pentru lupta, – nu cu gindul ca aceasta eliminare este suplinita prin alimentele permise, ci avind  deplina incredere ca lipsa fiziologica va fi suplinita prin bunavointa, mila si dragostea lui Dumnezeu.

Exista si unele rezultate pozitive comune postului si regimului vegetarian, in special in cazurile de obezitate si boli de nutritie. Alimentele „necurate”, consumate intr-un mod necrestinesc, sint daunatoare pentru suflet si, pe cale de consecinta, pentru trup, asa ca eliminarea lor din alimentatie duce la imbunatatirea starii generale de sanatate, cita vreme nu le inlocuim cu produse de sinteza – indiferent de motivul pentru care ne „detoxifiem”.

Temeiul biblic pentru vindecarea prin post il gasim in Evanghelia dupa Luca. Privind din perspectiva vindecatorului, Luca ne descrie trei posibile cauze pentru bolile trupesti: lipsa iubirii, lipsa credintei si posesia demonica. Vindecarea se realizeaza dupa caz prin iubire si iertare (daca cineva nu ne iarta, nu inseamna oare ca ne lipseste de iubirea sa?), prin credinta si respectiv prin alungarea demonilor.

Citeva exemple pentru fiecare tip de vindecare4:

  • vindecarea prin credinta proprie: femeia care s-a atins de haina lui Iisus (Luca 8:43-48);
  • vindecarea prin credinta altora: sluga centurionului (Luca 6:10);
  • vindecarea prin iubire: omul cu mina uscata (Luca 6:6-10), soacra lui Petru (Luca 4:38-39) –  sint acte de iubire pura, faceri de bine nesolicitate;
  • vindecare prin iertare:  slabanogul (Luca 5:17-25, coroborat cu Marcu 2:5);
  • vindecarea prin alungarea demonilor: indracitul orb si mut (Luca 11:14)

Vindecarea are trepte diferite de dificultate si probabil ca vindecarea cea mai dificila este alungarea demonilor5 (exorcism, in termeni moderni), deoarece necesita o interventie exterioara, contrara vointei posedatului (adica a demonului care il poseda) si implica o lupta intre demon si exorcist. Ori pentru aceasta lupta, exorcistul trebuie sa fie puternic, iar forta de unde-i vine? Sint credinta si botezul suficiente? De ce se tine post inainte de citirea Moliftelor Sfintului Vasile? Inainte de sfintirea unei case? De ce slujbele de maslu se tin de obicei vinerea? De ce nu are voie orisicine sa practice exorcismul, chiar preot fiind, sub pedeapsa caterisirii? De ce se spune ca prin post ne curatim trupeste si sufleteste?

Un episod din evanghelii este edificator. Episodul complet se regaseste in Marcu 9:14-29, in timp ce in Luca 9:38-42 pare a fi un rezumat, ca si cum povestea e deja atit de cunoscuta, incit doar mentionarea ei e suficienta.  Aceasta exorcizare este de departe cea mai complexa, cumulind toate metodele de vindecare – credinta, iertare si interventia lui Dumnezeu (rugaciunea), intarite prin post.

” …si raspunzind unul din norod, a zis: 

– Invatatorule, am adus pre fiul meu la tine, avind duh mut. Si ori unde il apuca pre el il zdrobeste, si face spume, si scrisneste cu dintii sai, si se usuca. Si am zis Ucenicilor tai sa-l scoata, si nu au putut. 

Iar El raspunzind a zis lui: 

– O neam necredincios ! Pina cind voi fi cu voi ? Pina cind voi suferi pre voi ? Aduceti-l pre el la Mine!

Si l-au adus pre el la Dinsul. Si, vazindu-l pre Dinsul, indata duhul l-a scuturat pre el; si cazind la pamint, se tavalea aspumind. Si a intrebat pre tatal lui: 

– Cita vreme este, de cind i s-a facut lui aceasta ? 

Iar el a zis:

– Din copilarie. Si de multe ori pre el si in foc l-a aruncat si in apa, ca sa-l piarza; ci de poti ceva, ajuta-ne noua, fiindu-ti mila de noi. 

Iar Iisus i-a zis lui:

– De poti crede, toate sunt cu putinta credinciosului. 

Si indata strigind cu lacrami tatal copilului, a grait: 

– Cred Doamne, ajuta necredintei mele! 

Iar vazind Iisus, ca navaleste norodul, a poruncit duhului celui necurat, zicind lui: 

– Duh mut si surd, Eu tie iti poruncesc, iesi dintr-insul, si de acum sa nu mai intri în el! 

Si strigind, si mult scuturindu-l pre el, a iesit; si s-a facut ca un mort, incit multi ziceau ca a murit. Iar Iisus apucindu-l pre el de mina, l-a ridicat; si s-a sculat.
Si intrind el în casa, Ucenicii lui l-au întrebat pre Dinsul deosebi: 

– Pentru ce noi nu am putut sa-l scoatem pre el?

Iar el a zis lor: 

Acest neam cu nimic nu poate iesi, fara numai cu rugaciune si cu post.

Daca la inceput doar Iisus vindeca, in timp el transfera aceasta putere ucenicilor (Luca 10:9) si in final oricarui credincios (Marcu 16:18).  Iar El tare s-a enervat vazind ca ucenicii n-au putut sa-l scoata pe drac, intelegind ca ei n-au avut destula credinta si nici nu s-au rugat destul si nici post n-au tinut in lipsa lui. Oare scopul ucenicilor nu este sa duca mai departe stiinta Invatatorului? Si daca ei nu-l urmeaza si nu reusesc sa se ridice la nivelul lui, nu va scadea invatatura sa si nu se va pierde din generatie in generatie?

Dar noi, cei de azi? Tinem postul cu destula credinta? Putem noi inca vindeca? Sintem sau nu ucenici la nivelul Invataturii pe care am primit-o?


  1. Urmarind directia acestor curente de opinie, vom vedea ca imping o parte din populatie spre consumul unor alimente intens industrializate, deseori falsificate cu acte in regula, care aduc bani in buzunarele industriei alimentare si apoi in buzunarele medicilor si producatorilor de medicamente care trebuie sa „trateze” disfunctiile alimentare de tot felul.  Tot ratiuni publicitare, dar de alta natura, are si postul catolic, ovo-lacto-vegetarian, cu pestele inclus in meniu. El striga catre crestinii lenesi: veniti la noi, noi nu va cerem prea multe :) 
  2. Din pacate, in special de cind oamenii sint fortati sa petreaca mult peste 8 ore la servici, iar educatia nu mai prezinta interes, si crestinii apeleaza de multe ori la produse similare ca sa puna ceva pe masa in zilele de post. 
  3. Ba chiar unele argumente contravin flagrant canonului 51 din Pidalion. 
  4. A nu se confunda vindecarea cu invierea mortilor. Daca vindecarea se adreseaza celor in viata, care primesc o a doua sansa la mintuire, de acea poate fi obtinuta prin sine insusi, prin altii, sau prin mila divina, functie de cauza bolii, dupa moarte doar Dumnezeu Tatal poate sa dea o a doua sansa – pina si Fiul a trebuit sa se roage cind l-a inviat pe Lazar. 
  5. Un argument puternic, daca mai era nevoie, pentru echivalarea posesiei demonice cu boala, gasim in Intelepciunea lui Iisus Sirah 38:15 „Cine pacatuieste in fata Celui ce l-a facut, va cadea pe miinile doctorului.” Iar acest doctor este unul spiritual: „Vine o clipa cind intremarea ta se va afla in miinile lor, fiindca si ei se vor ruga Domnului ca sa gaseasca drumul cel bun catre intremare si leacul potrivit ca sa-ti salveze viata” (Iisus Sirah 38:14). Iata  Marcu 9:14-29  avant la lettre si duhovnicul preot ca doctor de suflete. 

Campania electorala si alte asociatii libere de idei

Ciudat cum ne zboara mintea de la un subiect la altul. Iata-ma pe mine, urmarind „In biroul presedintelui” cu invitatul serii – domnul Kelemen Hunor.

Cu siguranta emisiunea este una partizana, in care miza este denigrarea actualului presedinte, a institutiei prezidentiale si a tuturor celorlalti candidati, o capcana mortala in care cad candidatii nostri rind pe rind. Ceea ce m-a facut sa inchid televizorul oripilata a fost insa altceva si anume modul in care candidatul nostru, dornic sa fie Presedintele Romaniei, adica reprezentantul si garantul tuturor cetatenilor acestei tari, de orice etnie ar fi ei, creeaza pentru unguri o falsa imagine de niggeri in Romania. El nu doar ca refuza sa admita ideea de a deveni reprezentantul unui partid fara culoare etnica, dar insista asupra nevoii de garantii pentru etnia maghiara.

Constitutia Romaniei garanteaza egalitatea tuturor cetatenilor acestei tari, de orice etnie ar fi ei. Asa cum nu am inteles de ce negrii sau homosexualii cer drepturi suplimentare si vor sa fie mai egali decit noi, cei care nu sintem „speciali” prin nimic, la fel nu inteleg despre ce garantii vorbeste domnul Hunor. Cit despre asocierea cu negrii, ea este cel putin frauduloasa. Daca negrii au ajuns in anumite tari in calitate de sclavi, lipsiti complet de drepturi cetatenesti si chiar de recunoasterea apartenentei la specia umana, secuii au ajuns in Romania in calitate de forta de presiune exercitata de guvernul Austro-Ungar asupra populatiei romane din Transilvania si au fost gratulati in acea vreme cu drepturi suplimentare – carora poate ca le simt lipsa astazi, intr-un stat in care cetatenii sint egali. Si nu vorbesc in necunostinta de cauza, pentru ca a fost sa fie ca eu sa lucrez indeaproape cam cu toate etniile autohtone sau de import vietuitoare in Romania. Ciudat mi se pare ca ungurii pe care i-am cunoscut eu, printre pacatele avute, ca orice om, pe acesta al separatismului politic nu-l aveau. Undeva, ceva e putred in Danemarca. Ceva pute urit cind reprezentantii singurii etnii discriminate pozitiv, adica partasa la guvernare de 25 de ani incoace, permite imixtiunea unui guvern strain in afacerile interne, se victimizeaza oficial si lupta pentru incalcarea Constitutiei prin crearea unei regiuni autonome. Sa fie „agenturili” la mijloc?

Oare ce asteptam de la candidatii nostri? Ceva inexistent la ora actuala: o schimbare. Este vreunul care a sugerat macar asa ceva? Traind in mijlocul unei populatii cu mentalitatea micii ciuguleli, si canditatii au preluat-o in programul electoral. Mici idei, mici promisiuni culese din bobor. Unde este viziunea? Unde sint principiile si valorile pe care candidatii nostri le sustin? Sub bolboroseala electorala se ascund oameni mici, care se preteaza sa terfeleasca numele contracanditatilor si al oricui, in general, ca sa dea bine la TV si sa gidile fanii moderatorului in punctul sensibil, deja excitat de propaganda dusa de respectivul post TV (oricare ar fi el – ati observat cum se schimba discursul catindatilor de la un post TV la altul?) Ce pacat ca domnul Tariceanu, singurul care a spus clar ca principala grija a sa ca viitor Presedinte este sa fie garantul respectarii Constitutiei, a facut recent (si mai demult) miscari politice atit de penibile! Inca unul care una spune si alta face/gindeste.  Sau domnul Amaritei, care stie foarte bine cum trebuie sa fie un Presedinte, fara ca el insusi sa fie ca atare. Ce schimbare ni se ofera? Doar una de nume?

Iata-ma si pe mine in mica mea lasitate. Nu reusesc sa-mi finalizez lucrarile dentare ca sa pot apare nu in public, dar macar intr-o adunare si nu doresc sa ma inscriu in vreun partid politic, dar scriu aici, sperind ca va apare din neant Cel care poate sa conduca lumea dupa principii si valori crestine, care sa schimbe sistemul din temelii, dintr-unul al banului intr-unul al Adevarului si al binemeritatei rasplate. Dar pentru asta ne rugam cu totii cind spunem Tatal Nostru, nu-i asa? Nu mai avem mult de asteptat…

Lasind la o parte teoria conspiratiei, gindul imi fuge la Ministerul Sanatatii, avut in portofoliu de acelasi UDMR ani de zile, de parca  (?) si-au inchiriat pe termen lung scaunul respectiv.  Oare functionarea acestui minister sa fie tot o conspiratie, pentru ca romanii sa devina prea bolnavi si prea indopati cu medicamente pentru a mai gindi? Cert este ca sistemul de sanatate s-a degradat constant, permitind din ce in ce mai multe mis-masuri subterane cu banii publici. De cind nu ati mai fost la medicul de familie? V-ati intrebat cite retete compensate s-au emis intre timp pe numele dvs? Cite consultatii = acte medicale, figureaza in registre, pentru ca medicul dumneavoastra sa incaseze mai mult de la stat? Cite buletine de analize medicale gratuite s-au copiat de la un pacient la altul, fara ca analizele sa fie efectuate? Sa stiti ca daca dumneavoastra nu va folositi drepturile, ele totusi se platesc. Dar ce ne-am face daca toti pacientii unui medic de familie ar merge cu adevarat la consultatii? Un calcul simplu ne arata ca intr-o o luna cu 176 ore lucratoare, un medic avind 3000 de pacienti pe liste (si sint medici cu mai multi) ar avea la dispozitie sub 4 minute pentru fiecare pacient. Timp suficient sa spuna buna ziua si sa-si primeasca traditionala ciocolata, adevarata fosila vie a regimului anterior.

Ei, dar mintea imi joaca feste din nou si cardul de sanatate se iteste dintr-un cotlon al sau. Refuzat pe loc de unele calugarite de la o minastire ortodoxa de rit vechi si de numerosi enoriasi crestini. Hmmm, oare de ce nu fu refuzat si de ceilalti calugari ortodocsi? Ce face Patriarhia noastra? Ca doar cu totii avem o problema cu chip-urile care ne transforma in marfuri. Sint oare atit de multi calugari bolnavi, care stau prin spitale, in loc sa aiva nadejde in Dumnezeu? Oare n-au citit despre Iov, ale carui boli eu fost acolo tocmai ca sa-l dovedeasca drept, iar el n-a hulit nici atunci?

Problema mea e alta. M-am trezit acasa cu acest card, nesolicitat si nedorit, emis, ca si alte decizii ale guvernului actual, impotriva vointei majoritatii romanilor – un alt mod ca niste bani grei sa intre in buzunarele producatorilor de carduri, alaturi de vestitele carti de alegator. Dupa stiinta mea, eu nici macar nu mai sint asigurat in sistemul anti-sanatate al Ministerului Sanatatii. Ce sa fac, oameni buni, cu el? La doctor nu merg, pastile nu iau in afara de aspirina, vitamina C si algocalmin o data la doi ani, analize nu fac, stiind prea bine, din sursa directa, cit de corecte sint rezultatele.

Oh! si nu ma revolta nici asocierea cu Apocalipsa, nici faptul ca a venit nesolicitat, atit de mult cit ma revolta ideea in sine a cardului. Un sistem de a stoca datele noastre personale, istoricul bolilor si al tratamentelor, al analizelor medicale, accesibil – cui? Hopa! Cine poate sa-l citeasca? Medicul de familie – asta ar fi ok, medicul ar trebui sa fie ca si preotul. Dar farmacistul – si o data cu el, firmele producatoare de medicamente? Ministerul? Agenturili? Politia, poate? Angajatorul!! cale libera discriminarii! Mai pot urmasii lui Hipocrate sa pastreze secretul profesional? Cui serveste acest Big Brother bagat pe git cu forta? E clar o alternativa la pasaportul biometric si la chip-ul animalelor de companie, mai eficienta, pentru ca vorba ceea, unii n-au animale de casa iar multi sint prea saraci ca sa isi faca pasaport – ei bine, aceiasi sint prea saraci ca sa refuze voluntar consultul medical gratuit. Frica este, ca de obicei, unealta prin care dinozaurii ne controleaza. Surprinzator, oare, ca romanii au prins curaj si au refuzat cardul? De ce nu-l refuzam toti? De ce ne-ar fi frica? Ce pierdem lipsindu-ne de medicamente si medici care-si bat joc de noi? Ce pierdem devenind vii in loc sa fim morti ambulanti, indopati cu chimicale? Ingrasam sistemul in care tratamentul e mai rentabil decit vindecarea, sistemul care tine in viata bolnavi incurabili, sub pretextul alinarii suferintei, pentru a le baga pe git tone de pastile inutile, o suferinta prelungita si pentru ei si pentru familie in locul iertarii oferite de Dumnezeu. Sistemul care opereaza cancere inoperabile, pentru a mai incasa citeva mii de lei. Sistemul in care luam o pastila, apoi altele care sa vindece efectele adverse ale primei, si tot asa, exponential. Sistemul in care medicii nu mai vindeca de mult pe nimeni ci doar incearca sa atenueze simptomele, sau fac operatii pentru a inlocui parti din noi.

Apropo, cine inscrie pe cardul de sanatate calitatea noastra de donatori de organe? Cardul l-ati primit – oare ce scrie pe el despre asta? V-a intrebat cineva ceva in acest sens? Aveti macar habar daca nu cumva o sa fie si la noi precum in Polonia, unde toata populatia e considerata automat donator, si trebuie sa optezi in scris daca esti contra?

Va e frica sa refuzati cardul? Sinteti bolnavi si vreti sa va vindecati? Mergind la liturghie, sa ascultati bine ce spune in Evanghelie – e un fragment care se citeste des:

Cel ce va crede si se va Boteza, se va mintui; iar cel ce nu va crede, se va osindi. Si semne celor ce vor crede, acestea vor urma: intru Numele meu draci vor scoate; in limbi noi vor grai; serpi vor lua; si de vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama pre ei; pre bolnavi miinile isi vor pune, si bine le va fi.” ( Marcu 16:16-18)

Acesta este secretul si functioneaza – daca la voi nu functioneaza, mai umblati putin la credinta. Sanatate si Doamne Ajuta!

Reteta rapida – fasole pastai gratinata

Argument

Nu sintem vegetarieni. Cita vreme Biblia pune laptele printre alimentele indispensabile vietii, a fi vegan este la fel de inutil crestineste precum este si din punct de vedere medical, fiziologic si biochimic. Postul nu este pentru burta, ci pentru spirit – dar despre aceasta intr-un articol viitor.

Fasolea este, ca si in Jack si vrejul de fasole, un aliment magic. Pastai sau boabe uscate, reprezinta un aliment complet pe tot timpul anului, mai hranitoare si mai satioasa decit cartoful. Nu voi intra in amanunte, dar puteti gasi usor pe internet atit traditiile legate de fasole, cit si dovezi arheologice privind cei cca 10000 de ani de cultivare. Ce ma uimeste este uitarea ei de catre bucatarii mai mult sau mai putin profesionisti ai prezentului, prea concentrati asupra altor ingrediente, mai exotice.

Multi bolnavi nu stiu ce sa mai puna pe masa, din cauza restrictiilor alimentare. Aceasta reteta poate fi consumata de oricine. Nu contine nimic iritant, iar efectul anti-colesterol al pastailor permite adaosul de brinza, eventual in cantitate mai mica sau mai slaba.

Pur si simplu aceasta reteta ovo-lacto-vegetariana este o reteta rapida, care nu necesita multa manopera si nici abilitati speciale de bucatarie, insa ofera un rezultat apetisant chiar si pentru mofturosii de orice virsta.

Viata este complicata iar grijile ne fac sa uitam adesea de cele sfinte si sa ne indepartam de Dumnezeu, gindind in schimb la programul incarcat si la bugetul deficitar. Uitam astfel ca Dumnezeu ne-a spus sa nu ne facem griji cu asta, pentru ca el nu va lasa sa ne lipseasca piinea cea de toate zilele. Mincarea simpla, in care punem un ingredient secret, ne satura cu putin si nu ne tine ore in sir in bucatarie, un timp pe care il putem petrece linga familie. Secretul?  Odata cu ingredientele puneti si multa dragoste in timp ce gatiti. Nu incarcati alimentele cu energie negativa, fiind nervosi sau injurind, chiar daca v-ati taiat cind ati ras brinza sau ati tocat ceapa. Dimpotriva, ginditi-va ce gust o sa aiba si cit de bucurosi vor fi membrii familiei cind vor gusta. Nici nu va imaginati ce gust bun capata mincarea de la gindurile bune si ce cantitate infima va fi suficienta ca sa va saturati. Pentru ca ne satura sentimentul din ea si nu biochimia alimentului. Hrana devine vie daca ii dam noi viata.

Reteta: Fasole pastai gratinata

Se pot folosi orice fel de pastai – fideluta, late, galbene sau verzi, noi am folosit zilele trecute pastai verzi de pe vrejurile jumulite din cimp.
Fasolea verde se spala, se curata de virfuri si ate si se fierbe cca 20 minute in apa clocotita cu sare. Daca pastaile sint mai trecute si atoase, se pot desface si se recupereaza boabele din ele. Sint foarte bune combinate cu pastaile si se fierb exact la fel de repede. Sarea grunjoasa e cea mai buna pentru gatit, cea extrafina nu prea sareaza.
Cit fierbe fasolea, pregatim ceapa. Citeva cepe (mai multe = mai bine, pentru ca ii dau dulceata) se toaca marunt si se calesc in ulei pina devin sticloase. Nu e nevoie sa se inabuse, pentru ca se mai inmoaie cit stau in cuptor.
Intr-un vas de Jena sau o tava potrivit de mare se pune ceapa, cu tot cu uleiul in care s-a gatit, cu care se ung un pic peretii vasului, ca sa nu se arda in cuptor. Deasupra se repartizeaza pastaile de fasole.
Separat, se rade o bucata de cca 250 gr brinza telemea (de capra e cea mai potrivita, fiind aromata). Se adauga doua oua crude si se bat impreuna. Se asezoneaza cu piper alb macinat si coriandru macinat (se gaseste coriandru boabe si daca e macinat proaspat e cel mai parfumat). De sare nu mai este nevoie. Se adauga lapte fiert pina ce se subtiaza putin amestecul de brinza. Se toarna cite putin  peste pastaile din vasul de Jena, distribuind uniform brinza. Nu se duce la fund, dar se va repartiza singur in toata compozitia in timpul coacerii.
Puteti inlocui brinza cu putin cascaval (dar nu afumat), sau parmezan (in cantitate mica, fiind foarte sarat).
Dam vasul in cuptorul rece, pentru a proteja sticla de Jena si il lasam acolo, la foc potrivit, cca 40 minute, sau pina ce se coaguleaza complet oul si deasupra se formeaza o crusta un pic galbuie.
Se serveste cald.

Pofta buna!

Retete simple cu varza murata si usturoi

A fi chef la Master Chef este o responsabilitate. O initiativa sub licenta, dar laudabila. Si in acest an, cu niste cistigatori pe merit. Tocmai de aceea am cirtit zgomotos in familie vazind unele scapari ale emisiunii. De pilda, supa crema de rucola – am o astfel de reteta in colectie de acum vreo 5 ani sau mai mult. N-am probat-o, dar nici n-am sustinut ca n-am auzit de asa ceva in viata mea. Acum doua sezoane, stilul fusion le-a dat batai de cap si domnilor chef(i), nu doar concurentilor. Cel mai tare m-a suparat insa faptul ca dumnealor au probleme cu bucataria romaneasca. Nu stiu daca stapinesc macar retetele raposatului Radu Anton Roman (fie-i tarina usoara!), insa cu siguranta le e straina combinatia extrem de romaneasca, specifica nu doar zonei Gorjului, cum pe buna dreptate a sustinut Gabriel Apostol, ci si Dobrogei si unei mari parti din Muntenia: sarmale cu piftie. Or fi dumnealor de prin zonele Moldovei unde se papa sarmaua cu iaurt sau smintina? Nu stiu, dar stiu ca mult au de pierdut cei care nu incearca sa combine fierbintele sarmalei cu recele piftiei si zeama dulce a raciturilor cu acrimea sarmalutei.

Pentru mine, sarmalele de orice fel inseamna munca si migala multa, plus timp, pe care pina de curind nu l-am avut. Asa ca, de nevoie, am trecut de la retete sofisticate, cu tocaturi si multe etape de fabricatie, la mincaruri simple si rapide, cit mai putin procesate.

Retetele ce urmeaza, desi sint pe un blog – horribile visu, Master Chef 🙂 – sint gatite si degustate cu succes in familie. In plus, sint alimente cu incarcatura magica, ancorate in traditie.

Varza, cruda sau murata, si zeama ei numita moare – poate pentru ca te scoala de pe patul de moarte? – are o lunga traditie magica si medicala. Traditia spune ca Sfintului Ioan Botezatorul de 7 ori i s-a taiat capul pe varza si a inviat. Sarea, ca ingredient esential in moare, are la rindul ei un important rol magico-religios, in  principal de protectie impotriva duhurilor rele si curatire. In termeni mai moderni, cristalele de sare au o mare putere de purificare a oricarui spatiu sau aliment, absorbind si convertind energiile negative. Constatind anterior ca urmarile vizibile ale condensarii energiei in materie sint obezitatea si cancerul, nu este de mirare ca varza murata este principalul aliment anticancerigen, iar varza are efecte rapide in obezitate. Dar nu va bazati doar pe regim! Nu uitati ca materia este manifestarea celor nevazute, deci adaugati iubire si credinta in retete cind le gatiti! Cei dragi vor simti cel mai bun gust, oricit de incepatori sinteti in bucatarie.

Inceputul verii ne gaseste cu o varza-doua ratacite in butoi/bidon, nici prea moi, ca sa te-nduri sa le arunci, nici prea mari, ca sa faci o ultima transa de sarmale. Din doua verze facem rapid doua feluri de mincare.

Salata de varza murata

O varza murata mai micuta se lasa citeva ore la desarat, se stoarce de zeama cit sa nu curga pe fundul de lemn la tocat, se taie fideluta si se amesteca bine cu ulei pina ce devine un pic lucioasa. La servire, se presara cu piper proaspat macinat din abundenta. Piperul nu se amesteca in salata! O risnita electrica sau chiar manuala este o investitie care merita facuta de oricine. Aveti nevoie totusi de perseverenta pina ce veti gasi asa ceva in magazine.

Piperul si zeama de varza netratata termic din aceasta reteta vor intari imunitatea naturala a organismului, vor imbogati microflora intestinala si vor avea efect antiviral si antibacterian. O usoara purgatie e de asteptat, insa acesta e un efect natural al cantitatii semnificative de celuloza din varza, care va pleca din organism o data cu o cantitate insemnata de toxine. Zeama de varza e minunata in anemii, carente de vitamine si minerale, diverse infectii gastro-intestinale, toxiinfectii alimentare, indigestie si mahmureala. Efectele verzei murate se simt dupa ce trece de stomac, in intestin, de aceea aveti grija si nu mincati prea multa la o masa, pentru a nu ingreuna stomacul!

Budinca de varza murata cu taitei

Am descoperit reteta intr-un numar mai vechi din Cartea Gospodinelor si am modificat-o dupa circumstante.

O varza murata se lasa citeva ore la desarat (chiar de pe o zi pe alta), se stoarce de zeama cit sa nu curga pe fundul de lemn la tocat, se taie fideluta. Intr-o cratita incapatoare puneti ulei cit sa acopere fundul cratitei, apoi caliti aici 4-5 cepe cit mai mari, noi, de vara – din cele care inca n-au apucat sa se ingalbeneasca, dar nici cepe verzi nu mai sint – taiate feliute (pentru ca va fi aprope imposibil sa le taiati pestisori si oricum n-are rost sa va chinuiti, se topesc de tot in mincare). Lasati ceapa descoperita pina ce isi schimba consistenta si devine sticloasa, apoi acoperiti-o si mai picurati apa din cind in cind, sa se inmoaie bine. Veti vedea schimbarea, ceapa va incepe sa se „lege” si lichidul sa semene a sos. Adaugati varza tocata, piper boabe, foi de dafin, cimbru proaspat macinat – totul dupa gust, dar nu va zgirciti! Nu cumva sa scapati sare din obisnuinta, sau sa spurcati mincarea cu Vegeta! Amestecati totul cu 1/2 l bulion (hibrid intre pasta de tomate si sucul de rosii, poate fi inlocuit la nevoie cu pasta de tomate desfacuta in apa) si o ceasca de apa. Puneti capacul si caliti pina ce scade apa si varza incepe sa-si schimbe culoarea si sa se inmoaie. Mai urmeaza un tratament termic, deci nu scadeti varza complet.

Atentie! Amestecati frecvent in varza! Daca s-a lipit, nu aveti de ales, trebuie s-o mutati intr-un alt vas, aruncind arsura.

Separat fierbeti in multa apa o punga de taitei Baneasa (= 200 g taitei ingusti, care fierb repede si se inmoaie bine). Taiteii Baneasa sint jalnici ca atare, avind consistenta si timp de fierbere de fidea si doar aspect de taitei, dar in reteta asta vor face fata. Lasati-i sa mai stea vreo 5-10 minute in apa dupa fiert, apoi rasturnati-i intr-o strecuratoare de paste si lasati-i un pic la scurs. Nu se clatesc! Nu stiu cine a inventat clatitul pastelor, dar daca se arunca un oarecare in fintina, nu  inseamna ca trebuie sa-l urmam si noi.

Amestecati bine varza calita cu taiteii. Aveti nevoie de unt cu 80% grasime, acesta fiind singurul care se preteaza la gatit. Ungeti un vas de Jena cu o bucatica de unt si tapetati cu pesmet. Ideea cu vasul de Jena este sa vedem cind fierbe compozitia si sa putem servi direct din vas, dar in lipsa, folositi o tava emailata cit mai adinca. Pentru a folosi cit mai putin unt pentru uns, luati-l rece din congelator, taiati o fisie si apoi cu mina frecati bine peretii vasului. Pesmetul se toarna din belsug in vas, apoi se roteste vasul asa incit pesmetul sa se lipeasca bine de unt de jur imprejur. Recuperam excesul de pesmet.

Deasupra verzei presarati cubulete foarte mici de unt, in asa fel incit la topire sa se acopere cu unt intreaga suprafata a vasului. Introduceti vasul in cuptorul rece si lasati la foc marisor pina ce se topeste untul. Bateti bine 3 oua cu cca 100 g smintina cu 20% grasime si un pahar de iaurt cremos. Turnati compozitia peste varza, acoperind perfect toata suprafata. Acesta este un truc foarte interesant, untul topit din prima etapa ajuta compozitia de ou sa alunece usor si astfel veti obtine o crusta uniforma. Dati din nou la cuptor, la foc mijlociu, pina ce se rumeneste si se intareste bine tot oul. E posibil ca in mijloc crusta sa nu se rumeneasca, nu insistati s-o innegriti, arzind compozitia pe margine. Verificati doar ca oul sa fie bine intarit si sa nu mai ramina lichid pe suprafata lui, iar marginile sa fie rumenite ca la omleta.

Opriti focul si puteti lasa vasul in cuptor sa ramina cald pina la servire. Jena pastreaza foarte bine temperatura timp indelungat. Servind imediat s-ar putea sa nu puteti taia perfect portiile din budinca. Dupa jumatate de ora e numai bine. Crusta de ou se poate portiona cu un cutit, inainte de a taia portiile din vas cu paleta.

Reteta aceasta este o masa completa. Cereale, legume, oua si lactate, plus senzatia de satietate care vine rapid – fel principal pentru un prinzulet in care mai incape, cu chiu, cu vai, un desert. Piperul si foaia de dafin fac pofta de mincare, iar cimbrul este digestiv, adica ajuta la digestia destul de indelungata a verzei. Iaurtul inlocuieste in reteta mea o mare parte din smintina existenta in reteta originala – pentru a putea servi si pe cei cu un nivel mai ridicat al colesterolului in singe, fara riscuri prea mari. Atentie la calirea cepei! Ceapa prajita sau fiarta in ulei este indigesta, pentru a fi usor digerata se recomanda calirea ei urmata de innabusire, conform retetei.

Usturoiul, ingredient principal in urmatoarele retete, are rolul de a alunga spiritele rele si de a tine departe strigoii, moroii si alte spirite ratacitoare. In noaptea de Sf. Andrei, desenam semnul crucii deasupra usilor si ferestrelor cu un catel de usturoi  si agatam funii de usturoi in cerdac. Principalul efect medical al usturoiului este tratamentul afectiunilor cardiace – inima, ca locas al sufletului cel nevazut, este prima care cedeaza cind sufletul sufera. Daca una din cauzele bolii este posesia demonica – „indracitii” apar frecvent in Evanghelii – atunci prin consumul de usturoi am putea sa eliberam corpul si deci sa vindecam diversele boli provocate de locatarii nedoriti. Orice crestin cu adevarata credinta primeste darul scoaterii dracilor (Marcu 16:17) – inarmati-va doar cu usturoi, rabdare si multa dragoste.

Salata de dovlecei marinati

Salata mea deriva dintr-o conserva propusa de Carticica Practica prin 2012. Dovlecei tineri (dar nu in floare) se dau pe razatoarea mare. Se oparesc pina incep sa-si schimbe culoarea, intr-o solutie din: 250 ml apa + 125 ml otet + 1 lingurita boabe de piper si mustar amestecate + 1 lingurita sare. Se scurg intr-o strecuratoare de supa si zeama in care le-am oparit se arunca. Intr-un bol amestecam dovleceii rasi cu ardei gras galben taiat pestisori, ceapa rondele si citiva catei de usturoi pisati, Adaugati otet si ulei si dati la frigider, sub capac, pina a doua zi.

Nu va dau cantitati, pentru ca totul se pune „din ochi” – nu exagerati totusi cu usturoiul pentru ca nu trebuie sa devina gustul dominant. Am descoperit ca e mai placut exeperimentul cantitatilor dupa gust si dispozitie, decit cintaritul si numaratul portiilor. Trebuie sa ne si distram putin in bucatarie.

Usturoiul si ceapa crude din acesta salata sint digestive, antibacteriene, antiiflamatoare, intaresc imunitatea naturala a organismului si ajuta bolnavii de inima. Ardeiul este o buna sursa de vitamina A. Doar cazurile grave de ulcer si gastrita ulceroasa nu pot minca aceasta salata, otetul fiind iritant. Contrar imaginatiei multora, ceapa si usturoiul crude nu fac rau la stomac. Mirosul e o alta problema. Mestecati leustean dupa masa, daca mergeti la servici.

Maioneza cu usturoi

Noi nu prea mincam maioneza, insa aceasta reteta se potriveste perfect la pastaile de fasole fideluta proaspat culese din gradina si fierte cu apa, sare, coriandru si piper alb macinate. La nevoie, innabusim si niste carnita de pui in ulei si vin si o servim alaturi de pastaile scurse, taiata marunt. Nu gasiti reteta in cartile de bucate, pentru ca am inventat-o azi, pe loc.

Un galbenus de ou se freaca rapid, cu mixerul, intr-un vas adinc si ingust, din plastic sau portelan. Turnam 100-150 ml ulei, la inceput cite putin, frecind continuu, apoi mai repede, fara grija, ca nu se mai taie. Adaugam zeama de lamiie cit sa se albeasca si sa se acreasca potrivit, 2-3 linguri de iaurt, pina ce obtinem o consistenta mai fluida. La final, incorporam o capatina de usturoi, curatata si pisata fin, neaparat intr-un mojar de lemn. Mai lasam mixerul putin sa lucreze, ca sa mai intareasca maioneza.

Secret: galbenusul de ou trebuie sa fie cald, la temperatura camerei.

Puteti incerca si varianta clasica, inlocuind mixerul cu o lingura de lemn – dureaza mai mult, obtinem aceleasi rezultate. Desi mixerul „face” maioneza intr-un minut, cu lingura de lemn controlul asupra consistentei este absolut. Exista si varianta ultra-rapida, cu un mixer(blender) de mina, insa n-am verificat-o, nu am asa ceva, mi s-a parut inutil sa incarc inventarul bucatariei.

Pofta buna!

 

Exercitiu de iubire

Pentru ca miine este Izvorul Tamaduirii, va invit sa facem impreuna un exercitiu simplu.

Sa privim inauntrul nostru si sa credem ce e scris in Biblie, fiecare cuvint. Nimic nu este intimplator si nimic nu exista in planul fizic fara sa existe mai intii in planul transcendent. Iar toate cele din planul transcendent ne sint traduse in cuvinte in Biblie. Daca sufletul nostru este insusi ingerul nostru pazitor, iar acesta este nascut din Duhul lui Dumnezeu (prin suflarea asupra tarinei, duhul 1 i-a dat viata lui Adam), sintem cu totii copiii lui Dumnezeu si fiinte de lumina, nemuritoare. Ce responsabilitate avem? Cum trebuie sa ne traim vietile?

„Sa iubesti pre Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, si din tot sufletul tau, si din toata virtutea ta, si din tot cugetul tau; si pre aproapele tau ca insuti pre tine.” Luca 10:27

Unitatea corpurilor emotional, spiritual, fizic si mental – un exercitiu de iubire. „Aceasta sa faci si vei fi viu!

Iubind pe Dumnezeu, ne iubim pe noi insine, Duh din Duhul Lui, lumina din lumina – si pe aproapele, inger de lumina ca si noi, frate si totodata acelasi.

Haideti sa inchidem ochii si sa visam la un suflet de lumina colectiv, iar cind ii deschidem, sa nu ne uitam visul. Mai putem fi aceeasi dupa ce-am trait o asemenea stare? Dar daca am fi la fel de acum inainte, 24/7? Putem sa traim la acelasi nivel, cu aceasta responsabilitate pe umeri? Ce s-ar intimpla daca toti am merge cu aceeasi stare sa bem miine din Izvorul Tamaduirii?

La multi ani! Hristos a inviat!

 


  1. Expresia „Si-a dat duhul” ne-ar intari in ideea ca respiratia este manifestarea fizica a sufletului, insa „Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor” (Geneza 1:2), moastele placut mirositoare ale sfintilor (cei cu sufletele vesnic vii, vezi si Marcu 9:1), precum si opusul, duhoare, cu verbul duhneste, dau indicatii ca Duhul omniprezent, inauntrul si in afara noastra, se manifesta in lumea materiala prin aer. Daca omul fara suflet nu este om, fara de aer corpul fizic, trupul, nu poate trai. Iar daca inauntrul nostru Lumina este inlocuita de intuneric, mirosul ne tradeaza. Iata si motivul pentru care s-au inventat parfumurile si apa de gura – si motivul pentru care se falsifica cele naturale. Mirosul de hoit insoteste din timpul vietii trupurile fara suflet… 

Lumina trupului este ochiul

Lumina trupului este ochiul; deci cind va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat; iar cind va fi rau, si trupul tau intunecat va fi. Luca, 11:34

Gasim si in Vechiul Testament aceasta idee. Sa ne amintim de Tobit si albeata de pe ochii sai, de la care i-a venit orbirea. Cine a provocat-o? Gainatul de pasare, „necuratenie” datorata neglijentei si nu necredintei. Nu-i acesta si unul din pacate, acedia, adica lipsa trezviei, a atentiei interioare? Nu putem face sa dispara inevitabilul, dar putem sa il primim pregatiti.

Iata ca ochiul nu este desemnat ca organ de simt. Toata perceptia moderna despre lume este rasturnata. Atit timp cit percepem o anumita anatomie, inseamna ca Dumnezeu a vrut ca exact asa sa se manifeste in plan material o anumita idee si un anumit Adevar. Cum putem pune in acord perceptia noastra fizica si biologia cu acest verset? Avem aici 3 niveluri de intelegere.

Primul nivel de intelegere se refera la planul fizic, material si energetic. Vorbim despre biologie si mai ales, bioenergie. Pentru unii inca suna un pic SF, insa aura si bioenergia sint fapte dovedite stiintific, fotografiate si chiar filmate. De asemenea, este dovedit ca modificarile biologice sint precedate de modificari energetice si alterari ale aurei. Organele amputate apar in fotografiile aurei. Ba chiar si in radiografii, cum ni s-a intimplat noua sa ne vedem dintii lipsa aparind in radiografiile dentare.

Radiatia electromagnetica, lumina in toate formele ei, este totodata prima creatie perceptibila a lui Dumnezeu, prima transpunere a ideii in fapt.

Corpul energetic il domina si il determina pe cel material. Daca ochiul, oglinda sufletului nostru, este curat si lasa sa transpara prin el Lumina Sfintului Duh, aura noastra este mai puternica si deci luminam in jurul nostru. Cei care practica Reiki stiu ca prin ochi se transmite tot atit de mult cit si prin palme, poate chiar mai mult, iar uneori simpla privire e de ajuns pentru a vindeca. Intrucit E=mc\textsuperscript2, pierderea de energie se transforma in masa. Pe masura ce ne incarcam cu negativitate, iar preocuparile noastre materiale ne intuneca spiritul, pe masura ce adunam un bagaj de pacate, griji, frica, in loc sa vibram la un nivel energetic inalt, materia din noi devine mai densa si aura se tulbura si scade in intensitate. Prima data ne ingrasam si apar depunerile de colesterol. Ati observat cite boli sint asociate cu obezitatea? Condensarea cea mai densa de materie, consecinta a unui suflet impovarat, este cancerul. Aceasta nu este decit un motiv al cancerului, insa e bine sa-l avem in vedere cind ajutam un bolnav sa se vindece.

Al doilea nivel de intelegere se refera la planul emotional. Este simplu de descifrat, vazind ca antiteza nu este intre curat si murdar ci intre curat si rau. Mai adinc un pic, reiese ca sintem curati prin Facere. „Necurat” nu este un termen definitiv. Murdaria se spala, orbirea se vindeca, asa cum si Tobit a fost vindecat. Rau insa nu este un termen exterior ci unul interior. Ne putem murdari prin neglijenta, sau ne putem inrai prin alegerea personala. De amindoua relele ne putem feri, sta in puterea noastra de a ne exercita liberul arbitru. Dar daca de murdarie ne pot spala si altii, asa cum Tobias a facut-o pentru Tobit, de rautate doar noi insine ne putem vindeca.

Iar cum corpul emotional domina si determina corpurile inferioare – material si energetic – un om bun, vesel si iubitor, va trece mai usor prin greutati si va fi mai sanatos. „Bolnav de suparare” si „a murit de inima rea” sint doar doua zicale pe care poate pina acum le-am considerat metafore, in loc de adevaruri si mai ales, adevaruri biblice.

Al treilea nivel de intelegere se refera la  planul spiritual si la cei carora li se da acces la cunoasterea Adevarului prin credinta. Ochiul nostru nu este un organ de simt ci un far. Felul in care percepem lumea vine din interior. Avem asteptari de la cei din jurul nostru pe masura conceptiilor noastre. Un hot e un bun politist, gindind in avans cum ar gindi alti hoti. Vedem jumatatea plina sau pe cea goala a paharului, anticipam dezastre sau lucruri bune si cautindu-le mult, le gasim sau le facem sa se materializeze. Din potentialitate, doar prin forta imaginatiei, aducem in realitate propriile noastre fantezii si dorinte.

Trebuie sa intelegem, la acest nivel, ca tot ce percepem si cunoastem ne este revelat pe masura puterilor noastre, prin bunavointa divina a scinteii de Duh Sfint aflata in noi. Atit la nivel individual cit si la nivel de masa. Avind credinta, Dumnezeu ne arata cele ascunse ale sale.

Opus fata de Blaga („Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”) si a sa cunoastere Luciferica, cunoasterea prin credinta ne dezavaluie tot intr-o Lumina orbitoare.

Invatati sa va lasati sufletul sa va ghideze. Priviti inauntrul vostru si proiectati in afara ce vedeti acolo. Anticipati iubire, caci Dumnezeu este Iubire – si veti raspindi in jurul vostru iubire si lumina. Si veti fi vindecati.

„Drept aceea, socoteste ca lumina care estre intru tine sa nu fie intunerec” Luca, 11:35