Descopera tipul de creativitate care te caracterizeaza

Motto: „Ea a tesut pinze subtiri si le-a vindut” (Proverbe 31:24)

„Dar sa nu te rusinezi de cele ce urmeaza si sa nu pacatuiesti tinind seama de oameni:(…) sa fii corect la cintar sau greutati, sa cistigi mult sau putin; sa ai cistig in urma unei vinzari,(…) sa numeri si sa cintaresti tot ce incredintezi cuiva si sa scrii totul, ce dai si ce primesti.”(Intelepciunea lui Iisus Sirah 42:1,4-5,7)

S-a vorbit de multe ori despre educatia ortodoxa ca si cum ar descuraja activitatile economice, prin comparatie cu alte culte. Nu sint sigura daca o astfel de eroare se datoreaza necunoasterii Bibliei, necunoasterii doctrinei ortodoxe, sau nici nu este o eroare ci o manevra psihologica pentru a descuraja romanii sa investeasca, o incercare de a face publicitate mascata sectelor, sau toate deodata.

Intr-adevar, Biserica Ortodoxa Romana nu pune la dispozitia credinciosilor cursuri de afaceri, precum nu scrie nici manuale de economie casnica. Credinciosul poate gasi toate informatiile privind calea cea dreapta in viata, in gospodarie si in afaceri chiar in Biblie, iar aplicarea principiilor in practica – in legislatie si in diverse manuale laice.

Una peste alta, nu este gresit sa ai o afacere, gresit (si rusinos, pentru ca este contrar Bibliei, deci un pacat, iar pacatul ne acopera de rusine) este sa nu o conduci bine, sa nu tii contabilitatea la zi si sa fii necinstit, inselind la cintar, sau scotind pe piata produse de proasta calitate. Gresit mai ales este sa-ti faci griji, precum saminta cazuta in pietris (Matei 13:3-23), pierzind nadejdea in Dumnezeu. Afacerea in viziunea ortodoxa este cea ideala, in care faci cu simt de raspundere ceea ce stii mai bine si ce-ti place, vinzi surplusul pentru a cumpara ce-ti lipseste, inveti si te perfectionezi permanent, fara sa-ti neglijezi sufletul si familia, iti iubesti si iti respecti aproapele, oferindu-i produse cit poti tu sa le faci de bune si ai incredere absoluta ca Dumnezeu va avea grija sa cistigi cit ai nevoie pentru a trai in belsug, dupa masura sufletului tau si nu dupa masura oamenilor.

Orice afacere porneste de la o idee, functioneaza in baza unei metode repetitive si ramine in viata prin perseverenta, contabilitate orientata spre management (nu spre fiscalitate) si reclama (platita sau din gura in gura)[v. nota 1]. Daca insa pentru industrie, turism, comert, etc. exista posibilitatea de a cumpara ideea sub forma unei inventii, a unui designer industrial, a unui arhitect/decorator, sau a unui bucatar, creatorul devenind angajat, sau traind de pe urma vinzarii/inchirierii drepturilor de autor, lucrurile stau putin altfel atunci cind artistul si artizanul se hotarasc sa-si deschida propria afacere.  Foarte multe magazine handmade[v. nota 2] se deschid cu entuziasm si apoi sint abandonate. Foarte multi artisti fac eforturi supraomenesti sa gaseasca o modalitate potrivita pentru a-si expune si vinde lucrarile, accesul la Uniunea Artistilor Plastici, de pilda si deci la expozitii oficiale, popularizate prin mass media si muzee, fiind limitat nu de nivelul artistic, ci de existenta unei diplome. In acelasi timp, creatorii de kitsch, care reproduc grosolan picturi celebre si le inrameaza somptuos, sau mizgalesc pinza fara sa aiba habar de tehnici si armonie coloristica, sau pur si simplu listeaza postere cu imagini din domeniul public (royalty free), au un succes major in rindul maselor lipsite de educatie artistica, ale caror suflete cauta ceva ce le ramine neclar.

Ce face diferenta, de ce raportul intre calitate si cistig s-a inversat? Faceti o comparatie intre succesul financiar al arhitectilor faraonilor egipteni, sau chiar al scolilor de arta renascentiste si saracia lucie in care au murit Van Gogh, sau Luchian. Cine-i vinovatul? Managementul defectuos, sau revenirea periodica a unor epoci intunecate, in care valorile se inverseaza si detinatorii banilor platesc pentru ce pot intelege si nu vor sa evolueze ca sa inteleaga mai multe? Nu au artistii suficiente cunostinte de marketing, sau nu au cumparatorii sufletele deschise spre mesajul artei?

Orientarea spre pragmatic si urmarirea obtinerii de rezultate financiare imediate au creat doua fluxuri convergente. Unul este al creatorilor de pseudo-arta, sau chiar kitsch declarat, care urmareste fabricarea cit mai rapida a unui numar mare de artefacte cu un cost de productie redus si evitarea investitiei in educatie. Al doilea flux este al cumparatorilor, care doresc sa fie in trend (un trend care le este indicat mura-in-gura de mass-media si alte mijloace publicitare si care implica multi bani, atit pentru mass-media cit si pentru producatorii la moda), dar sa cheltuiasca sume cit mai mici, pentru a putea sa se incline dupa cum bate vintul de indata ce apare urmatorul trend, adica urmatorul val de cumparaturi.

„Sa nu pacatuiesti tinind seama de oameni”… Doar de Dumnezeu. Sa nu te lasi luat de val. Sa stai pe val inseamna sa-ti asculti vocea interioara, inspiratia si admiratia. Cu toate acestea, nu e rusinos sa vinzi lucrul miinilor tale. Cum punem de acord inspiratia cu dezvoltarea unei afaceri?

Nosce te ipsum! a spus Socrate. Literatura dedicata micilor afaceri handmade sustine ca nu trebuie sa ai nici o pregatire prealabila si ca totul se invata din mers. Inselator mesaj. Poate ca se invata din mers administrarea afacerii, dar ca sa ai ce sa administrezi trebuie ca mai intii sa ai o afacere viabila. Ori viabilitatea oricarei intreprinderi depinde de trei aspecte: sa stii ce urmeaza sa faci, sa stii cum sa faci ceea ce ti-ai propus si sa delegi ce nu poti face tu insuti. Dar ca sa stii ce urmeaza sa faci trebuie sa intelegi mai intii ce vei face cel mai bine, pe termen lung, adica sa te cunosti pe tine insuti, sau cel putin sa stii exact in ce tip de personalitate creativa te incadrezi.

Chiar daca te grabesti si nu ai timp sa te pregatesti in avans, cel putin vei putea planifica perfectionarea printre celelalte activitati. Se spune ca daca amini inceputul unei afaceri pina ce esti sigur ca iese totul perfect, nu o vei mai porni niciodata. Dar va trebui sa intelegi ca si reversul este valabil: daca nu vei depune cit mai repede eforturi ca totul sa iasa perfect, numele tau va fi uitat in scurt timp si vei ramine doar cu un mare stoc de produse si o gaura in buzunar tot atit de mare.

Pentru a-ti veni in ajutor, am conturat patru tipuri de creativitate, alege-l pe cel care te reprezinta cel mai bine. Ele se aplica indiferent daca te simti inclinat spre creatiile materiale sau spre cele imateriale[v nota 3] si indiferent de meseria/profesia practicate in prezent. Nici unul nu este „mai bun”, „mai rau”, sau superior altora. Sint doar diferite si necesita abordari manageriale diferite. Tipologia aceasta se refera la alegerile persoanei si nu la calitatea rezultatelor individuale, aceasta depinde doar de perseverenta si nivelul moral al fiecaruia.

Desi le-am dedicat in special celor care vor sa inceapa cu succes o mica afacere, oricare dintre noi se poate recunoaste intr-una dintre tipologii. Creativitatea intervine in orice domeniu al vietii, de la gradinarit si agricultura, pina la fabricarea suruburilor.

Lucrurile nu sint intotdeauna atit de simple precum par. S-ar putea sa consideri ca apartii unei categorii si in timp sa-ti dai seama ca te-ai inselat. Daca ai deja o afacere (sau un servici) si te simti nefericit, stresat, te plictiseste, sau te oboseste, poti verifica daca se potriveste tipului tau de personalitate.

Fa click pe fiecare dintre nume pentru a vedea ce-l caracterizeaza. Pentru usurinta lecturii, le-am dedicat articole individuale.

Mestesugarul

Artizanul

Artistul

Designerul

Exista si riscul sa te imbogatesti rapid, facind totul pe fuga si dupa ureche. Pentru fiecare exista un public. Chiar daca nimeni nu-ti va tine minte numele, nici chiar proprii clienti, lipsa ta de etica va avea consecinte pe termen lung asupra calitatii vietii si starii morale a natiunii.

De aceea, fac pe aceasta cale un apel catre potentialii tai clienti: dragi detinatori de bani, alegeti sa platiti pretul corect pentru lucruri mai putine, dar de calitate! Iar daca nu stiti sa le recunoasteti, deschideti o revista sau un site dedicat artei, de exemplu, al unui muzeu. Sau mai bine vizitati un muzeu. Uitati-va la o ie cusuta de strabunica. Alegeti materiale naturale, reciclabile sau reciclate. Intrebati inca doua-trei persoane in care aveti incredere ca vor fi sincere. Cineva care depinde de dumneavoastra nu va avea curaj sa va spuna in fata ca aveti o inclinatie morbida catre kitsch. Ascultati-va inima – cumparati doar ce va merge la suflet, „ce e frumos si lui Dumnezeu ii place”. Daca reusiti sa admirati un fotomodel intr-o revista, veti reusi sa alegeti si cel mai frumos obiect dintr-un magazin. Este mai bine sa aveti confort decit dulapuri pline. Nu cade cerul daca nu schimbati decorul casei o data pe an. Dar se cutremura de fiecare data cind mai apare o uritenie pe lume.

________________________

Nota 1: Din pacate, toata lumea evita sa puna intrebarea esentiala: de ce o firma are nevoie de reclama platita? Sint citeva motive posibile: produsele sale nu sint suficient de bune, nu sint diferite prin nimic de ale concurentei, sint exagerat de scumpe fata de ale concurentei, sau se urmareste scoaterea de pe piata a concurentei, sau firma nu este sigura de calitatea produselor sale si vrea o asigurare suplimentara.

Nota 2: Azi o sa spun si eu asa, handmade, in loc de lucru de mina, desi nu este in dictionar. Pentru usurinta, o data ce termenul s-a impamintenit atit de tare incit pina si la Oficiul Registrului Comertului l-am auzit cind a fost vorba de alegerea obiectului de activitate pentru un PFA. Trebuie sa specific totusi ca este vorba de acceptiunea romaneasca pentru handmade, deoarece in engleza exista o diferentiere neta intre handmade, homemade (echivalentul „industriei casnice„), make si craft.

Nota 3: Termenii „obiect”, sau „produs” in acceptiunea prezentului articol sint termeni generali si pot desemna atit creatii materiale, palpabile, cit si creatii imateriale, fie ele digitale (de exemplu: fotografii), efemere (dans, teatru, instalatii ale artistilor plastici) sau care necesita un suport material pentru transmitere (muzica, literatura). Astfel, in tipologia propusa de noi, luind ca exemplu muzica si simplificind la maxim, cu scuzele de rigoare, mestesugarul ar putea fi cintaretul profesionist care interpreteaza melodiile compuse de altii, dar si proprietarul unei case de discuri, artizanul ar putea fi lautarul, dar si cintaretul de jazz, artistul ar putea fi cintaretul de opera, dar si cantautorul, iar designerul ar putea fi compozitorul, dar si dirijorul. Aceasta nu inseamna, fireste, ca un dirijor din viata reala nu se poate recunoaste in mestesugar – acesta ar putea fi motivul pentru care nu are un renume international, profesia lui nu i se potriveste, dar ar putea fi si un punct de pornire pentru a obtine acest renume, perfectionindu-se in moduri specifice mestesugarului. Toate variantele sint pline de respectabilitate, in masura in care individul le-o confera.

Din motive necunoscute, in acest articol nu pot adauga note de subsol decit in acest mod incomod. Imi cer scuze pentru inconvenient!

Anunțuri

2 comentarii

Opinii? Comentarii? Aici le puteti exprima liber:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s