Controversatul porc si solutia ortodoxa

Se spune ca pentru romani „cea mai buna leguma e porcul”. Interesanta aceasta zicala la un popor pentru care zilele de post se intind peste mai mult de jumatate de an.  Cum se explica trecerea la consumul liber al carnii de porc la populatiile ortodoxe, desi celelalte religii care se revendica de la Scripturi – evreii si islamicii – pastreaza o interdictie stricta, asa cum o regasim in Levitic si in Deuteronom?

Pentru a intelege fenomenul, trebuie sa intelegem mai intii termenii si cauzele interdictiei. Au curs riuri de cerneala despre subiect, majoritatea incercind sa gaseasca diverse explicatii igienico-sanitare: trichineloza, climatul cald, viermii intestinali, etc. Toti uita insa ca Biblia nu vorbeste despre materie, desi materialul reflecta intocmai transcedentalul. Daca porcul este interzis trupului, inseamna ca in el exista implicit un pericol pentru suflet.

Dar sa vedem mai intii care sint termenii Legamintului1 in aceasta privinta.

Porcul, deoarece are copita despicata, despartita in doua unghii, dar nu rumega, sa fie necurat pentru voi.” (Leviticul, 11:7)

Iar pe acestea nu le veti minca[…] nici porcul, fiindca are copita despicata si copita despartita in unghii si nu rumega defel: e necurat pentru voi„(Deuteronomul, 14:7-8)

Textul este identic in ambele carti ale Bibliei si explica interdictia cu totul altfel decit prin boli sau igiena. Ne ducem mai degraba cu gindul la imaginea Diavolului,  avind copite, coada imbirligata cu un smoc de par in virf (ca si porcul) si barba de tap. De altfel, anatomia, fiziologia si genetica porcului sint atit de apropiate de cele umane, incit medicina moderna chiar foloseste diverse tesuturi de porc pentru experimente medicale si transplanturi.

Avem in fata o enigma a carei cheie nu o putem afla decit din Evanghelie.

Si trecind el de cea parte în laturea Gherghesenilor, l-au intimpinat pre dinsul doi indraciti, iesind din morminturi, foarte cumpliti, cit nu putea nimenea sa treaca pre calea aceea. Si iata au strigat graind: Ce este noua, si tie Iisuse Fiul lui Dumnezeu ? Ai venit aici mai inainte de vreme sa ne muncesti pre noi ? Si era departe de dinsii o turma de porci multi pascindu-se. Iar dracii il rugau pre el zicind: De ne scoti pre noi, da-ne voie sa ne ducem in turma cea de porci. Si a zis lor: Mergeti. Iar ei iesind, au mers in turma cea de porci, si iata s-a pornit toata turma cea de porci de pre tarmuri in mare, si au murit in ape. Iar pastorii au fugit, si mergind in cetate, au spus de toate si cele de cei indraciti. Si iata toata cetatea a iesit intru intâmpinarea lui Iisus; si vazindu-l pre dinsul, l-au rugat, ca sa treaca din hotarele lor. Si intrând în corabie, a trecut si a venit în cetatea sa.” (Matei 8:28-34, 9:1)

Episodul are doua parti distincte. In prima, dracii sint stramutati in porci, la cererea dracilor. In a doua, Hristos paraseste localitatea, fara a intra in ea, la cererea oamenilor de aceasta data. Daca porcii sint recipienti ideali pentru draci,  devine inevitabil ca ingestia carnii de porc sa fie periculoasa pentru suflet – iar cei afectati, precum locuitorii zonei, hraniti cu porc, il resping din viata lor pe Hristos si pe Dumnezeu o data cu el.

Insa daca Iisus a avut puterea sa scoata dracii din oameni, tot prin puterea Lui ii scoatem si din porci. Consumul porcului de catre crestini se intemeiaza pe o viziune a lui Petru din Faptele apostolilor. Citind in intregime capitolul 10 din Fapte si urmarea sa din capitolul 11 (prea lungi pentru a le prelua integral aici), asa cum se si cuvine, fara a rupe ceva din context, intelegem mai multe.

Prima etapa este aparitia simultana a doua vedenii, in colturi diferite ale lumii. Cornelie, un ne-iudeu vede ingerul Domnului, care il trimite la Petru, iar Petru vede cum sa procedeze cu acesta. In primul rind, nu este un vis ci o vedenie in stare de trezie, care i se arata lui Petru in timp ce gatea inainte de rugaciune (Fapte, 10:10). In al doilea rind, el este indemnat sa injunghie si sa manince (Fapte, 10:13), nu doar sa manince, cu alte cuvinte sa sacrifice animalele. Masa dumnezeiasca includea „toate cele cite cu patru picioare ale pamintului, si fiarele, si cele ce se tirasc, si pasarile Cerului” (Fapte, 10:12), nu doar porcul – este vorba de o ridicare generala a interdictiilor alimentare, pentru crestini, conditionata de desfasurarea unui sacrificiu ritualic prin care Domnul insusi curateste alimentele.

A doua etapa a episodului il pune pe Petru fata in fata cu numitul „Cornelie” (Cornel in romana moderna). Acesta, indemnat de Ingerul Domnului, se cere crestinat, iar Petru, vazind ca asupra acestor italieni (Sic!) credinciosi s-a pogorit Duhul Sfint ca si asupra apostolilor la Cinzecime, folosind solutia din vedenie, ii crestineaza prin botez. Unde este paralelismul intre mincare si straini? Este vorba de ceva considerat necurat pina atunci, in care pot salaslui draci (Cornel = cel incornorat) si care se curata printr-un sacrificiu ritualic – botezul fiind moartea omului, urmata de o renastere in urma primirii Sfintului Duh (Fapte,  10:44, 11:16).

A treia etapa este cea in care Petru, certat de ceilalti apostoli pentru ca a crestinat ne-iudei, descrie vedenia si solutia aplicata, care sint general aprobate si ulterior folosite si de ceilalti ucenici misionari. Ucenicii plecati inainte de eveniment („cei ce s-au risipit pentru tulburarea ce s-a făcut pentru ştefan”, Fapte, 11:19 face referire la Fapte, 6-8) nu se adreseaza decit iudeior, necunoscind vedenia lui Petru.

Toate bune, am inteles cum se alunga dracii din om prin botez, si chiar cum se vindeca un Drac prin primirea sa in Biserica2, dar nu ne-am lamurit inca asupra porcului. Aici vine rindul Traditiei sa vorbeasca, in calitatea sa de ritual revelat.

Romanul sacrifica porcul de Ignat, 20 decembrie. Porcul este pus la post cu o zi inainte, pentru a se curata trupeste. Este legat de picioare, precum Hristos a fost legat pe cruce, este injunghiat, precum Hristos a fost impuns cu sulita. Dupa moarte, este pirlit, adica purificat prin foc, spalat, adica botezat si apoi tamiiat, ca orice mort crestin. Pe frunte i se face semnul crucii, nu doar in amintirea cununii de spini ci si ca semn prin care crestinul se anunta lumii. Apoi se prepara pomana porcului, o masa de dulce in plin post, care decurge precum orice pomana. Participa lucratorii de la taiatul porcului, adica oamenii care l-au cunoscut in viata si dau marturie pentru el. Se bea alcool, ca la o impartasanie. Abia dupa implinirea rinduielii se incep pregatirile pentru consum. Abia astfel crestinat porcul nu mai este spurcat.

Carnea conservata tine pina la iesirea din iarna, cind intram in postul Pastelui si nu mai consumam porc pina iarna viitoare. De Paste sacrificam mielul, in vara pasari diverse si eventual un vitel. Deci in continuare consumul porcului este strict reglementat.

Ce se intimpla insa in prezent? Propovaduirea ateismului timp de zeci de ani a facut ca traditia sa para invechita si ilogica, o simpla superstitie. Industria alimentara si noua lege care ni se spune ca a fost impusa de UE ne interzic sacrificiul ritualic si ne ofera carne de porc taiat in abatoare, unde nu mai poate fi vorba de botez.3  In aceeasi situatie se afla si cultele care resping Vechiul Testament si/sau Traditia, unele din ele refuzind sa manince alimente de origine animala, altele insa consumind porc fara a-l supune ritualului traditional.

Ne mai miram de ce acest consum are repercusiuni grave asupra organismului? Ne mai miram de ce ingestia preparatelor industriale din porc duce la o dependenta care ne face sa cautam scuze pentru a refuza postul? Oare nu primele urmari ale a consumului de untura asupra corpului fizic sint depunerea colesterolului si obezitatea4? Solutia ar fi atit de simpla – sa mincam doar carnea de porc taiat in casa, preparata in casa, care ne-a protejat de frig si ne-a hranit stramosii atitia ani.

N-am putea incheia discutia fara o scurta referire la iudei si Coran. Intrucit iudeii s-au autolimitat la Vechiul Testament, nu au acces nici la explicarea restrictiei, nici la dezlegarea acesteia prin botez. Este intelept astfel ca ei sa nu consume in continuare porc.

Islamicii insa reprezinta un trist exemplu asupra modului in care prejudecatile afecteaza gindirea. Ei refuza doua aspecte evidente: filiatia Coranului dinspre Scripturi si faptul ca aceasta filiatie le-a dat deja dezlegare la porcul crestinilor.

Va sint oprite mortaciunea, singele scurs, carnea de porc, animalele cele asupra carora a fost pomenit numele altcuiva decit al lui Allah[…]” (Sura a cincea, versetul 3) – aceasta este filiatia Vechiului Testament, respectiv interdictia inchinarii la idoli si lista animalelor necurate din Levitic.

Astazi va sint ingaduite voua cele bune. Mincarea celor carora li s-a daruit Scriptura va este ingaduita si voua, iar mincarea voastra le este ingaduita si lor” (Sura a cincea, versetul 5) – aceasta este filiatia Noului Testament. „Astazi” este un termen temporal care indica evolutia in timp, de la versetul 3 catre versetul 55. Scriptura, la data scrierii Coranului, includea si Noul Testament – deci crestinii sint inclusi la rindul lor. Iar intrucit crestinii maninca porc – in anumite conditii, reiese ca si musulmanii pot minca porc, in aceleasi conditii. Este vorba de un schimb alimentar, iar nu de o permisiune acordata musulmanilor de a-l sacrifica si gati.  Si iata cum unii musulmani din Romania maninca de multe ori la masa cu ortodocsii, inclusiv carne de porc de la acestia, fiind astfel mai buni supusi ai lui Allah decit cei care refuza porcul si in zilele noastre.

 

 

 


  1. Ai Legamintului si nu ai Legii, pentru ca Legamintul, in sensul de „contract” este descris in Levitic. Legea este unilaterala,  o „normă cu caracter obligatoriu, stabilită și apărată de puterea de stat”, o „regulă imperativă stabilită de autoritatea supremă”, fara obligatii din partea legiuitorului ci doar a celor supusi legii, in timp ce Legamintul prevede obligatii de ambele parti. 
  2. Sa fie oare formularea Bibliei din 1857 intimplatoare? „Iar un bărbat oarecare era în Cezareea anume Cornelie, Sutas[nu soldat de rind] din ceata ce se chema Italienească„(Fapte 10:1) „Iubiti pre vrăjmasii vostri, binecuvântati pre cei ce vă blesteamă pre voi” (Matei 5:44) 
  3. Cu toate acestea, macelarii care au mostenit rinduielile vechi, din om in om, inca mai fac o cruce pe capatina porcului dupa sacrificare, fara a fi constienti de semnificatia acesteia. Iar procesul tehnologic si sectia in care se taie porcul se numesc in continuare „sacrificare”. 
  4. Am vazut mai demult ca suferinta sufletului are drept consecinta acumularea patologica de materie in trup. 
  5. Nota la traducerea in romana adauga acestui verset „doar mincarurile permise de Islam dintre ele”. Ce este oare Islamul, alta decit religia intemeiata pe Coran? Daca este Coranul cartea Legii Islamului, atunci ar putea fi alte mincaruri permise de Islam decit cele pomenite textual in Coran, adica in textul avut deja in fata? Un exemplu graitor al modului in care se eludeaza sensul propriu al cuvintelor in cautarea unei justificari pentru prejudecatile personale. Se vede ca au si ei fariseii lor, care adauga Legii reguli omenesti. 
Anunțuri

2 comentarii

Opinii? Comentarii? Aici le puteti exprima liber:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s