Martisorul – un simbol crestin

Martisorul este un puternic simbol ortodox si Pascal, sub semnul caruia incepe postul Pastelui. Incercati sa va puneti in postura celor care l-au creat si raspindit. Intreaga viata a crestinului se deruleaza sub semnul Lui Hristos, fiecare miscare este subordonata credintei si Legii biblice. Crestinul nu traieste intr-o lume materiala, ci retraieste permanent evenimentele biblice in illo tempore, cu ajutorul ritualurilor si simbolurilor traditionale.

Martisorul este construit in jurul a doua fire de matase, alb si rosu.

„[…]luind Iisus piinea si binecuvintind, au frint si au dat ucenicilor si au zis: Luati, mincati; acesta este trupul meu. Si luind paharul si multumind, au dat lor, zicind: Beti dintru acesta toti, ca acesta este singele meu, al legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor” (Matei, 26:26-28)

Alb si rosu, singele si trupul. Doar impreuna sint vii. Iisus le-a despartit la Cina cea de Taina, inainte de a fi despartite in fapt. Cind reunim cele doua fire, se recreeaza viata, in persoana Mintuitorului. Creatia si darul Martisorului parcurg in sens invers actul biblic, precum o face si Taina Sfintei Impartasanii. Punem la un loc ingredientele pentru viata si impartasim pe cei dragi cu ele.

Indiferent de data Pastelui, luna martie este intotdeauna in post, cind au loc Cina cea de Taina si euharistia. Pentru multi, singura data de peste an cind se impartasesc. Iar Martisorul se ofera in prima zi din martie. Nu am putea fi impartasiti fara sa tinem post si sa ne purificam, nu-i asa?

In unele locuri dupa Zilele Babelor (zile de rau augur, in care Martisorul functioneaza ca un talisman), in altele la sfirsitul lunii Martie, snurul se desprinde de la mina sau din piept si se agata intr-un pom fructifer. Prin zona mea, intr-un merisor. Imediata asociatie cu marul biblic ne duce cu gindul la iertarea pacatelor, la Iisus care, asa cum ne invata Prohodul, a coborit in Iad dupa Adam si Eva.

Sau se agata de coarnele vitelor, pentru a avea vitei si a da lapte mult. Vaca, zeita egipteana Hathor, sotia lui Ra, zeita dragostei, a familiilor si a recoltelor. Vaca, simbolul mamei Pamint Aditi la indieni. Nascatoarea de Dumnezeu (vitelul este, ca si mielul, simbolul lui Hristos), care l-a primit pe Iisus mort de pe cruce, il primeste reinviat prin Martisor.

Martisorul este insotit de citeva simboluri esentiale.

  • Banutul gaurit – similar banilor pentru morti ai chinezilor, simbolizeaza renuntarea la bogatia lumeasca (gaurit, banul nu mai are valoare) in schimbul vietii vesnice.
  • Trifoiul – cunoscut simbol al Sfintei Treimi. Dar de ce doar cel cu 4 foi este norocos? Este vorba de Sfinta Familie, in care o includem si pe Fecioara Maria.
  • Flori – asa cum toiagul lui Aaron a inflorit miraculos peste noapte, din snurul martisorului infloreste viata, avind in floare si promisiunea rodului, adica a vietii de apoi.
  • Cosarul – este un simbol de data recenta, fiind considerat aducator de noroc. Toti copiii alergau dupa cosari ca sa ii atinga, pentru a-si implini o dorinta. Intelegind rolul lui, de protectie impotriva incendiilor, care este arhetipul biblic caruia i s-a suprapus? Focul. Manifestarea palpabila a luminii, focul din care Dumnezeu i-a vorbit lui Moise. Focul al carui zeu era Hefaistos, locuitor intr-un vulcan, fierarul zeilor si mereu negru de funingine. Cosarul asigura permanenta focului in vatra. Potcoava ne aduce aminte tot de foc. Fierul forjat in foc si cel care curata funinginea ramasa in urma focului, amintesc impreuna purificarea prin foc promisa la A Doua Venire.
  • Ancora – simbol al lui Hristos si al Sfintilor Apostoli, „pescari de suflete”
  • Buburuza, denumita popular si Mariuta popii, Vaca Domnului, Gaina lui Dumnezeu, Boul Domnului – Simbol al Fecioarei Maria dar si al Soarelui. Soarele este lumina si focul prin excelenta. Nu va ginditi la Amon Ra si scarabeul sau (sau ginditi-va, ca nu-i rau) ci la Dumnezeu insusi, asa cum primii crestini ieseau duminica si il salutau dimineata cind aparea pe cer.
  • Ghiocelul – prima floare, alba – tot pe Fecioara Maria o simbolizeaza, dar si Paradisul.

Intelegem astfel si de ce se poarta la mina sau in piept – chiar peste reverul hainei, cit mai la vedere. Este un mod de a ne insemna  si marturisi crestini, asa cum evreii si-au insemnat casele cu singe de miel.

Obiceiurile romanesti, chiar si cele considerate pagine, poarta in ele o simbolistica ortodoxa. Nu e de mirare, pentru un neam crestinat de Sf. Apostol Andrei, cel intii chemat. Mai interesant ar fi de vazut cum de obiceiurile mai vechi ar putea fi crestine, altfel decit prin nasterea Bibliei si a lui Hristos pe paminturile noastre.

Anunțuri

Un comentariu

Opinii? Comentarii? Aici le puteti exprima liber:

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s